luni, 12 octombrie 2009
Din nou politica e curva
luni, 5 octombrie 2009
Istoria litoralului romanesc(sursa:wikipedia.org)
1. Litoralul maritim românesc are o lungime de 82 km şi este cuprins între Capul Midia şi Vama Veche, lungimea totală a ţărmului românesc fiind de 245 km, de la locul de vărsare în mare a gârlei Musura, până la sud de satul Vama Veche (între paralele 44°25' latitudine nordică în nord şi paralela 43°45' latitudine nordica în sud). Localităţile şi staţiunile balneo-climaterice ale litoralului românesc sunt situate la aceleaşi coordonate cu localităţile Split, Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marino, La Spezia, Monaco, Nice, Avignon.
Ţărmul este deosebit de variat, format din forme uşor ondulate, cu capuri accentuate şi golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje şi cordoane de nisip. Marea, în acţiunea ei erodantă, a făcut ca ţărmul să se retragă continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane şilagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înălţimi ce variază între 20 şi 40 m: de la Capul Singol (punctul „Pescărie”, la intrarea în Mamaia), faleza creşte spre sud până la 35 m pentru a scădea apoi la 10-15 m, ca să ajungă la Eforie şi Capul Tuzla până la aproape 40 m, ca spre [[Costineşti, Constanţa |Costineşti]] şi Mangalia să scadă din nou spre 10-20 m şi apoi să crească spre Vama Veche. Strălucirea soarelui pe litoralul românesc are o medie anuală de 2.500 de ore, identică cu cea de pe plajele coastei dalmatine (Croaţia) şi apropiată de cea a coastelor mediteraneene. În zona Agigea se află unica rezervaţie de dune marine dinRomânia, la 50 m de mare, în vecinătatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu” şi ocupă o suprafaţă de 5 ha pe un platou mai înalt.
2 Oraşul Năvodari este cel mai tânăr oraş al litoralului româneasc, situat pe malul sudic al lacului Taşaul şi pe istmul dintre acesta şi lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Canalul are o lungime de 26,6 km şi se desprinde dinCanalul Dunăre-Marea Neagră la 35 km, în dreptul localităţii Poarta Albă, obiectivle sale hidrotehnice fiind ecluza Ovidiu şi ecluza Năvodari, precum şi porturile Ovidiu şi Luminiţa, care se adaugă portului maritim Midia. Oraşul s-a ridicat pe locul satului de pescari cu acelaşi nume, fiind astăzi un important centru industrial al ţării. Data înfiinţării este 14 august 1975.
3. Mamaia
Considerată o perlă a litoralului românesc, este situată pe cordonul de nisip ce separă apele sărate ale mării de apele dulci ale lacului Siutghiol. Plaja Mamaia este cea mai mare plajă a litoralului românesc, cu o lungime de 10 km – de la Hotelul „Parc” la „Hanul Piraţilor” – şi o lăţime ce variază între 100 şi 200 m la nord şi 50-100 m la sud.
La sfârşitul secolului XIX, principala plajă a oraşului Constanţa se afla „La Vii”, spre faleza sudică a oraşului, plajă la care se mergea cu un tren a cărui gară era în dreptul actualului sediu al Tribunalului Constanţa. Începute fiind lucrările de amenajare ale Portului Constanţa, de cătreAnghel Saligny, necesitatea schimbării plajei oraşului face ca alegerea să cadă, ca urmare a insistenţelor primarului, profesor Ion Bănescu, asupra unui teren pustiu, cu dune ce atingeau chiar şi 6-7 m, la est de lacul Siutghiol, la capătul căruia se afla satul de pescari Mamaia. Inaugurată la 22 august 1906, staţiunea beneficia de o cale ferată ce o lega de Constanţa şi o gară aflată în dreptul actualului restaurant „Tic-Tac”, drumul până la staţiune având o durată de o oră şi jumătate. Planurile de parcelare a plajei şi de sistematizare a terenului sunt încredinţate arhitectului Ed Redon, dar până la Primul Război Mondial nu apar decât câteva vile şi Pavilionul de Băi (distrus de un incendiu în 1920), conceput de arhitectul Petre Antonescu, iar în 1913 un mic parc amenajat. În perioada 1925-1938 se construiesc cele mai multe clădiri de dinainte de al Doilea Război Mondial. Se începe prin înălţarea a 35 de vile, cu deosebire în jurul Pavilionului Regal şi al Cazinoului (construit în 1935), iar în 1934 este înălţată prima vilă cu regim de hotel, vila Albatros, ca între 1936-1938 să se construiască primul hotel - „Grand Hotel Rex”. După al Doilea Război Mondial, staţiunea Mamaia începe, treptat, să capete înfăţişarea de astăzi, rămânând mereu cea mai mare staţiune de pe litoral.
4. Eforie Nord
A doua staţiune ca mărime de pe Litoral în ceea ce priveşte numărul de locuri, după Mamaia, este situată pe o faleză înaltă de 30 m, pe porţiunea de uscat dintre Techirghiol şi Mare. Are o plajă cu o lungime de circa 3 km, atingând în partea de sud o lărgime maximă de 100 m, apărată de şapte diguri de larg.
În 1893 Eforia Spitalelor Civile din Capitală cumpără de la Ministerul Domeniilor terenul pentru construirea unui stabiliment balnear pentru copii. Aşa cum motiva dr. N. G. Chernbach, înfiinţarea unui „Spital Maritim sau Sanatoriu pentru copiii scrofuloşi de la Techirghiol” era „menit a regenera copiii scrofulotuberculoşi din frageda lor vârstă şi a salva prin acest tratament o generaţie întreagă de a cădea victimă celui mai implacabil duşman al speţei uumane”. Terenul arid al celor două Eforii avea să se schimbe repede, prin plantaţii de salcâmi şi pini. Planul viitoarei aşezări este întocmit în 1894, perimetrul cuprinzând şi o şcoală şi o geamie. În 1901 se construieşte în zona actualului hotel „Europa” un stabiliment sanatorial pentru copii, un altul fiind situat pe malul lacului Techirghiol, primele vile înălţându-se după 1908. În deceniul patru al secolului trecut se construiesc primele hoteluri, vile şi clădiri administrative. Apa curentă este introdusă după 1936.
6.Neptun(perla litoralului in perioada ceusista)
Neptunul este o grădină a litoralului, situat între Olimp şi Jupiter, beneficiind de bogata pădure Comorova şi două lacuri cu apă dulce, amenajate pe fosta mlaştină. Plaja staţiunii Neptun este în parte comună cu plaja staţiunii Jupiter şi este cordonul dintre fosta mlaştină Comorova şi mare, având o lungime de 2 km şi o lăţime ce variază între 50 şi 100 m.
Primele lucrări încep în 1965, iar în iunie 1967 sunt inaugurate primele blocuri – Midia, Tomis, Histria, Callatis, Traian, Neptun, ridicate pe malul fostei mlaştini. Astăzi staţiunea este un adevărat oraş, având şi blocuri de locuit. Restaurantul „Calul Bălan” şi „Popasul Căprioarei”, aflat în pădurea Comorovei, nu merită ocolite de nici un turist, oricât de scurt ar avea sejurul pe litoral.
