Corespondenta cu Adrian Paunescu

Toată povestea incepe în anul 2000 cînd revista Flacăra se reeditează,sub îndrumarea aceluiasi mentor,Adrian Păunescu.Începusem atunci să cumpar revista numar cu numar,ea apărînd săptămînal,la început vinerea apoi joia.În paralel îmi mai plăcea sa citesc" jurnalul national" al lui Marius Tucă.Citeam cu interes articolele din revistă si mă batea gîndul să scriu si eu un articol la rubrica"flacăra la dispozitia dvs."Nu stiam cum se va numi articolul.Locuiam pe atunci în cartierul Berceni.Plecasem din fabrica de confectii APACA prin 2002 în februarie si eram în cautarea unui alt loc de muncă.Dupa lungi căutari l-am şi găsit.O firma din domeniul metrologiei.Continuam sa cumpăr revista "flacăra lui adrian paunescu" si urmaream la TV atunci cînd se dădeau spectacolele cenaclului.A venit si momentul primului articol scris la revistă,prin jumatatea lunii iunie, si cu acordul maestrului a fost publicat.Se numea "cultutura în ruină,ruinele culturii române".A urmat pe la jumatatea lunii august un alt articol impertinent "literatura romîna în ruine,ruinele literaturii romîne" si mai apoi de sărbătorile de iarnă mesajele de felicitare.Prin martie 2003 scrisesem un alt articol intitulat "nesimtirea e în noi si-n toate" aprobat spre publicare de maestrul Păunescu.Familia mea era cea mai bucuroasă la citirea articolelor.Urmaream cu interes si articole ale contemporanilor mei care scriau la gazetă.Dupa petrecerea zilei mele de nastere cu ani în urmă (35 ani) din sfârsit de februarie (cea mai frumosă zi din viata mea atunci) scrisesem prin septembrie spre octombrie doua scurte articole legate de politica romîneasca  foarte apreciate de publicul cititor. Dupa despartirea de Ella (colega mea din anii studentiei)  scrisesem din nou la revista de data aceasta poate cel mai frumos articol de dragoste"Sărutmîna Ella mea mea si noapte bună".Scrisesem despre iubirea noastră si sentimentele trăite împreună.De cand a aparut pagina www.paunescuadrian.blogspot.com am început corespondenta prin e-mail cu maestrul Adrian Paunescu.Scriam diverse mici articole legate de viata de zi cu zi traita în Romania dar si viata mea personală.Maestrul îmi răspundea cu aceiasi amabilitate de fiecare dată.Si răspunsurile sale ereau frumoase,pană într-o zi cînd ele n-au mai venit.Maesrtul s-a stins din viată.Degeaba as fi continuat sa scriu căci nu avea cine sa mai răspundă.Dar uneori noaptea mai primesc răspunsuri in visurile mele semn că el de fapt n-a murit.E printre noi.Păcat că nu mai are cine sa compună noi versuri legate de viata socială.Noapte buna maestre si cu siguranta esti fericit acolo unde esti si cerul are nevoie de versurile tele!..