miercuri, 10 aprilie 2013

Flacara psihologului


Cândva in societatile arhaice,pe când  oamenii traiau in comunitati adevarate,pe când ereau cu adevarat impreunã,ei bine fiecare comunitate avea un fel de elita spiritualã.Preotii ereau si medici si sfatuitori,si oameni de stiintã si pastratori ai misterelor.

    Azi trãim o lume doar pe alocuri asemanatoare cu trecutul,in care vecinul este un strain,si chiar rudele uneori.Credem cã sântem experti in comunicare pentru ca avem internet si telefonie mobile,dar in realitate noi nu mai stim sa comunicãm.Nu mai stim sã cedãm  locul batrânilor in tramvai,nu mai stim sa dãm bunaziua la cei cunoscuti pe stradã,fumam pe strada nu mai avem respect si numai stim ce-nseamna literature românã.

    Majoritatea oamenilor  cred cã ajungi la piholog atunci când ai probleme.Fals.Ajungi si când ai probleme,dar si cand nu ai.Psihologul este ca un ghid,un însotitor.Uneori descatu-

sarea noastra este benefica,alteori o singurã intrebare pusã de psiholog poate sa-ti dea rãspunsurile asteptate.

  La editura Trei, a aparut acum cativa ani in colectia „Psihologie”, cartea „Motivatie si personalitate”, de Abraham H. Maslow.
Cartea reprezinta consemnarea originala a activitatii desfasurate de unul dintre cei mai creativi psihologi ai secolului al XX-lea. Desi prima editie a acestei carti a fost publicata in 1954, iar a doua in 1970, influenta sa a continuat sa creasca o data cu trecerea timpului.

Maslow sustine ca toate trebuintele umane pot fi organizate intr-o ierarhie, incepand cu trebuintele fizice — de aer, hrana si apa. Apoi urmeaza alte patru niveluri, ale trebuintelor psihice — de securitate, dragoste, respect si actualizare a sinelui. In viziunea sa, trebuintele superioare sunt reale si fac parte integranta din natura noastra umana in aceeasi masura cu nevoia de hrana.
Abraham H. Maslow este intemeietor al psihologiei umaniste din care s-au dezvoltat mai multe psihoterapii. Profesor la Brandeis University intre 1951 si 1969, Maslow a ramas in istoria psihologiei prin contributia sa cea mai importanta cunoscuta ca „ierarhia trebuintelor”.

 

Niciun comentariu: