duminică, 3 decembrie 2023

 

                                                        Capitolul 4

                                             Sfarsitul unei seri magice

 

Impreuna cu verii mei,am purces a ne intoarce acasa unde ne asteptau restul invitatilor care mai ramasesera.Pe drumul de  intoarcere in loc sa iesim pe aceiasi strada pe care am intrat am luat pe una laturalnică.Asta pentru ca zona era cam intunecată Câtiva caini latrau a bun venit Intram pe sosea si la un momendat vărul meu a facut pană de cauciuc datorita unor gropi neastupate.Tragem pe dreapta si se schimbă cauciucul.De ce tocmai ea? Pentru că pur si simplu așa a fost să fie!

- Nașa cred l-ai pierdut pe Vicentiu !..spune varul meu la intoarcerea acasa,mamei mele.Mama rade.

- Dupa cum se strangeau in brate....

- He,he,he...asa este Vicentiu ? mă intreaba unchiul meu razand.

- Auzi unchiule de ce n-ai avut o perdea la masină pe bancheta din spate?

- Auzi Vicentiu dar parca tu tineai  post? mă intreaba ironic unchiul meu.

- Țin, dar a inceput vreun post?Când incepe postul mare?

- Hm  he,he... cum ce post? mă tachineazã vaĂul meu cel mic

- Dragilor cand e vorba de iubire,faci orice....

- Băi da ce schimbat este Vicentiu al nostru !.. exclamă bunica care pana atunci

fusese cam tacută

- Auzi tatã sa-ti spun ceva,dar nu stiu cum sa-ti spun

- Spune fiul meu, nu te jena!...

- La intoarcere am iesit pe o strada latularnică si ne-am rătacit.Bine am iesit

noi pana la urma in șosea,dar am dat intr-o groapa si pană pe roata din spate.

- Asta este !..dar unde tebuia sa ajungeti daca nu este cu suparare?

- Nu este,raspund eu ,mahalaua  Grigorestilor cum ii spune acum un cartier modern, după numele bulevardului marelui pictor,incolo spre cartieru Ozana unul la fel de modern în marginea aceasta de oraș,care se termină cu autostrada soarelui

- Sa nu-ti fie da de ochi ce frumos esti!..spune mama catre mine si aprinzandu-si o tigara.

- Bai gagiilor de ce v-ati complicat asa?... intreaba unchiul meu. Nu era mai bine daca o luati pe la Macarale?

- Era si mai complicat!.. raspund eu.

- Extraordinar Vientiu !..Nu uita ca eu am fost taximetrist.

- Si care este problema?

Fericirea unei mame ca si a unei  prietene,nu are margini.Astazi mama a fost cea mai fericita. Poate mai fericita decat atunci când lucra in APACA.Matusa,unchiul si bunica impreuna cu  verii se pregateau de plecare.Isi strangeau  lucrurile cu care venisera.Era trecut de 11  nopatea si venea miezul noptii.E ora cand vine; miezul noptii; si noi iubito in  suspine; si in fata sortii. Se incheiase un  mare capitol in viata mea.Am reusit s-o aduc  pe cea care am întâlnit-o in la inscrierea la admiterea in facultate.Înaltă elegantă si pe tocuri.Viata mea a redevenit un cuvant atat de  natural!..

 

                                  

 

Niciun comentariu: